Bilet de calatorie ‘first class’ prin lume

Publicat în categoria Calatorii initiatice

1.229 vizualizari

Am calatorit mult in viata, si asta chiar daca nu mi-am propous-o niciodata si nici nu imi aduc aminte de vreun moment din copilarie in care sa fi fost patrunsa de nostalgia departarilor sau de atractia irezistibila a strainatatii.

Din contra, am urat intodeauna geografia cu o pasiune intensa ca pe ceva inutil…caci pe cine putea sa intereseze pe lumea asta ce munti sunt in Germania si ce rauri curg prin tarile calde…fie la ei acolo…ca noi suntem romani, si ne aparam glia stramoseasca cu sangele nostu, neclintiti de veacuri…Si pentru a-mi confirma atitudinea total utilitarista fata de geografie, nici in ziua de astazi cunostintele mele nu se intind mai departe de locurile pe care am apucat sa le vad cu ochii mei.

Ca sa fiu sincera, daca a fost ceva ce mi-am dorit sa fac de cand ma stiu…aia a fost … nu, nu sa apar glia stramoseasca (desi as putea sa pun pariu pe ce vreti voi ca am facut-o si pe asta in cine stie ce alta viata)…a fost sa scriu carti…dar nu mi s-a aratat…in locul volumelor de cartografii interioare am tras la sorti din sacul destinului un bilet de calatorie ‘fist class’ prin lume.

‘First class’ – va veti spune cu invidie – asta nu e asa rau, macar am calatorit cu stil…Si macar atat pot sa confirm ca odata instalata in vagonul vietii mele, am privit confortabil cum trenul destinului ma ducea din gara in gara…cu opriri multe si uneori dureroase spre un vesnic altundeva…

E greu sa descrii desradacinarea unui calator benevol prin lume…la inceput e o provocare si sfarseste prin a fi un mod de viata. Ajungi sa te intorci acasa si sa intelegi ca ‘acasa nu mai e acasa’ pentru ca nici ‘tu nu mai esti tu’ ci un altcineva care priveste cu mirare lucrurile alta data familiare…te-ai schimbat! Si cum ai fi putut sa nu o faci? Aici sentimentul de tradare fata de ai tai risca sa te copleseasca daca…daca nu te salveaza in ultima clipa gandul ca ar fi tragic daca nu te-ai fi schimbat, daca ai fi umblat prin lume degeaba sa te fi intors la fel cum ai plecat, sa fi umblat – vorba romanului- ca voda prin loboda prin lume…

Calatoria mea prin viata a inceput cu trenul care duce de la Cluj la Sinaia – 8 ore lungi si chinuitoare in cadenta sacadata a statiilor aglomerate si prea apropiate, cu inconturnabila pauza de 20 de minute de la Brasov, apoi Busteni si cu cele 3 minute de la Sinaia cand esti atat de plictisit si consolat cu ideea ca drumul asta nu o sa se mai termine niciodata incat aproape nu apuci sa te dai jos din tren… si o ora si jumatate mai tarziu – la Targoviste – cand tragi aer in piept mai acatarii ca…in sfarsit…ai ajuns acasa.

Am facut de atatea ori drumul asta ca si acum daca inchid ochii pot sa vad aievea musamaua maro a scaunelor de la clasa a doua, sa simt mirosul de plastic incins amestecat cu tutun si praf imbacsit, cojile de seminte de ‘floare’…aerul patrunzand prin geamul deschis – singura sursa de climatizare…si vesnicul indignat ‘inchide Dom’ne usa, nu vezi ca se face curent?’

Da! nu pare chiar ‘first class’ va veti spune simtind deja cum invidia pentru succesul meu la loteria vietii se mai domoleste…dar va spun, in cate pozitii n-am dormit in trenul asta, cate carti n-am terminat si cate idile niciodata transformate in fapt n-am trait in capul meu tot asteptand sa se urneasca trenul accelerat de la Baia Mare la Bucuresti si din statia asta…

Si s-a urnit poate ca prea repede, si in locul zilei in care sa ma dau jos din tren pentru ultima data la Sinaia…am plecat mai departe, si apoi si mai departe…si apoi departarile au inceput sa se dilate si sa se contracte cu atata usurinta si regularitate incat pentru o perioada lunga de timp nu am mai stiut unde e acasa…Pana intr-o zi cand ceva s-a trezit in profunzimile fiintei mele si si-a cerut dreptul la impamantare.

d.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din aceeasi categorie:

  • New York-ul - La dealul de zahar
  • America, sensul vietii si Dante Aligheri
  • La New York Dumnezeu traieste intr-un zgarie-nor