Omul, Dracu’ si Dumnezeu – Problema

Publicat în categoria Creativitate

551 vizualizari

Lenea e un produs natural al amintirii Paradisului (M. Preda)

Omul pur si simplu are cautarea in sange. El cauta si cauta…fara sa stie ca atunci cand ii cade marul in cap n-ar trebui sa faca altceva decat sa-l manance! Dar ti-ai gasit cu omul! Ca omul e indaratnic ca si Dracul (ca pe asta de la el a invatat-o) si de aceea scotoceste prin lume ca intr-un dulap cu lucruri vechi, doar-doar o gasi ceva. Si gaseste! Ba o palarie cu pene din alte vremuri, ba o pereche de pantofi demodati, ba o felicitare datata cine mai stie cand, ba un evantai…

Si omul asta, asa nebun cum se afla, le scutura de praf, le incearca pe toate si uitandu-se in oglinda se si crede in alte vremuri cu alti oameni. Dar la un moment dat dulapul se goleste, si asta e rau, pentru ca omul isi da seama ca a stat prea mult in fata dulapului astuia care n-ascundea de fapt lucrul…lucrul acela pe care il cauta el. Si la drept vorbind, nici nu stie ce cauta…nici n-ar avea cum, pentru ca omul, prin natura lui (asa l-a facut Dumnezeu) nu trebuie sa caute nimic. Da’ te pui cu Dracu? I-a bagat in cap ca are ceva de gasit. Si-atunci, omul se pune pe lucru si scotoceste, si scotoceste de mama focului, de zici ca acum il apuca pe Dumnezeu de un picior si-l trage afara din vizuina lui pe unde s-o ascunde. Dar de unde? Nimic! Poate numai putin praf in ochi! Asta-i tot ce poate gasi omul asta nebun, care cauta, tot cauta fara sa-si dea seama de nimic.

Si chiar si atunci cand Dumnezeu isi face mila de el, caci in ciuda a tot ce se zice despere el ( ca si Dumnezeu e barfit de parca ar fi vanzatorul de la aprozar) Dumnezeu e milos si se mai induioseaza cand si cand de idiotul lui de om…ca ce sa-i faci, e al lui, si il trage de maneca si-i zice:

„Dar mai ho, nene cu scotocitul, mai gaseste-ti si altceva de lucru!”

Omul se face ca nici n-aude si-i da inainte. Apoi, Dumnezeu ar fi vrut sa-i ofere o raza de soare, sa mai impleteasca ciorapi la copii din ea sau poate putina lana de fericire ca s-o scarmene nitel si apoi s-o toarca la gura sobei. Ca de altfel, nici Dumnezeu nu e absurd si stie si el ca omul se plictiseste si ca-i trebuie musai ceva de facut.

Dar omul?! Nimic! El e cu lupta lui si atat e de prins de ea incat uita ca nimeni nu-l impinge sa caute lucruri de care nici macar nu are nevoie. Sau poate ca da, il impinge Dracu, dar nici Dracu n-ar putea sa-l impinga daca omul si-ar pune in cap sa nu se lase impins… dupa cum nici Dumnezeu nu poate sa-l opreasca din cautat tocmai pentru ca si-a pus in cap sa nu se opreasca!

Acum, de la un timp pana si Dracu a ametit, unde mai pui ca tot scotocind dupa Dumnezeu, pardalnicul asta de om a nimerit ba o copita, ba o coada suspecta care nu seamana cu cele ale animalelor de pe la noi. Si atunci Dumnezeu chiar a avut o zi buna si a ras din tot sufletul!Apoi, fiecare capata ce merita, iar Dracu ar fi si cazul sa si-o mai ia pe cocoasa mai binisor ca doar nu-i alb ca neaua. Si cand il vede pe Drac asa obosit si vag sifonat, lui Dumnezeu parca ii e si mai mila de idiotul lui de om care i-a facut-o Dracului fara sa-si dea macar seama, si-l mai bate o data pe umar (desi data trecuta isi promisese sa nu mai incerce figura asta!). De data asta il imbie cu putina halvita.

Dar, omul, in loc sa se aseze gospodareste la masa, sa se bucure de gustul mancarii divine, sa mestece si el pana si-a desfata si ultima papila gustativa, sa stea sa digere cum stau pana si proastele de vaci, imbuca pe nerasuflate halvita si …zduup…la treaba.

Ei, asta nu prea ii place lui Dumnezeu si atunci se duce sa-si mai vada de Rai si-l lasa in plata domnlui pe omul cel indaratnic, sa tot caute pana ori i-o veni mintea la cap, ori Dracu s-o lasa pagubas.

Dar Dumnezeu il cunaste prea bine pe Drac ca sa nu isi dea seama ca nu se va da niciodata batut si stie si ca omului nu are ce minte sa-i mai vina la cap. Asa ca sta si el de la o vreme prostit ca desi mare si tare cum se afla in regatul lui, nu stie cum s-o mai scoata la capat.

d.

solutia…in episodul urmator

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din aceeasi categorie:

  • Celui care a plecat
  • Cele 1000 de motive ale damnarii
  • Lectie despre mantuire