Câteva motive pentru a nu subestima puterea plantelor

Publicat în categoria Natură

470 vizualizari

O serie de cercetări arată că plantele ar putea fi capabile de mai multe lucruri decât ne-am aştepta, scrie BBC News. Unii oameni de ştiinţă fac afirmaţii controversate cum că ele ar fi „inteligente” şi susţin că dacă le-am înţelege mai bine capacităţile, atunci omenirea ar putea rezolva o parte din problemele ei cele mai sensibile. Patru experţi au vorbit toamna trecută în cadrul emisiunii „Inquiry” a BBC World Service despre ce pot învăţa oamenii din lumea planteor.

Stefano Mancuso, directorul Laboratorului Internaţional de Neurobiologie Botanică al Universităţii din Florenţa, e convins că plantele au capacităţi cognitive şi că sunt inteligente. El şi echipa sa au experimentat pe două plante de fasole căţărătoare şi au observat că dacă plasează un stâlp de sprijin între ele, cele două se întrec pentru el. „A fost interesant comportamentul pierzătoarei: a simţit că cealaltă plantă a ajuns la stâlp şi a început să caute o alternativă. E ceva remarcabil şi demonstrează că plantele erau conştiente de mediul lor fizic şi de comportamentul fiecăreia. La animale asta se numeşte conştiinţă”.

Cercetătorul crede că plantele sunt mai sensibile decât animalele, vârfurile rădăcinilor detectând 20 de parametri fizici şi chimici diferiţi, precum lumina, gravitatea, câmpurile magnetice sau agenţii patogeni. „Plantele distribuie de-a lungul corpului lor funcţii care la animale sunt concentrate în organe individuale. Dacă la animale aproape singurele celule care produc semnale electrice se află în creier, plantele sunt un soi de creier distribuit în care aproape fiecare celulă le poate produce. A subestima plantele poate fi foarte periculos, pentru că viaţa noastră depinde de ele iar acţiunile noastre le distrug mediul”.

Suzanne Simard, profesoară de ecologie forestieră la University of British Columbia, a spus că fiecare copac este interconectat cu ceilalţi în cadrul unei reţele subterane care le permite să comunice între ei şi să se comporte în anumite feluri. „În pădurea noastră de brazi Douglas avem copaci care au 300 de ani şi 1,8 metri în diametru. Aceştia sunt nodurile reţelei, pentru că sunt foarte masivi şi au rădăcini care cresc în toate direcţiile. Ciupercile şi copacii formează o asociere prin care copacii le asigură ciupercilor fotosinteză, pe care nu o pot obţine sub pământ. Am crescut brazi Douglas într-o zonă cu (copaci) străini şi alături de alţii din aceeaşi specie cu ei şi am observat că îşi pot recunoaşte specia”.

Echipa cercetătoarei a mai pus brazi Douglas şi pini galbeni laolaltă şi a vătămat un brad îndepărtându-i acele şi atacându-l cu un parazit. Acesta a emis mult carbon în reţea, înspre pinii galbeni, interpretarea lui Suzanne Simard fiind că bradul ştia că era pe moarte şi voia să-şi transmită „moştenirea” de carbon mai departe, vecinului său, pentru că ar fi fost benefic pentru ciuperci şi pentru comunitate. „Am tratat plantele ca pe nişte obiecte inerte care sunt destinate uzului şi plăcerii noastre. Dar nu le-am acordat respectul pe care îl merită ca fiinţe simţitoare”.

Barbara Mazzolai, coordonatoarea Centrului de Microbiorobotică din cadrul Institutului Italian de Tehnologie şi dezvoltatoarea „robocopacului” (Plantoid), a spus că mulţi roboţi sunt inspiraţi din lumea animală, dar că nimeni nu s-a gândit să ia şi plantele ca model în acest sens, ele fiind considerate de regulă organisme pasive care nu se pot mişca sau nu pot comunica. „Când am început, lumea se uita ciudat la mine. Dar apoi le-am arătat oamenior mişcările plantelor, faptul că ele pot simţi schimbările din mediul înconjurător. După ce am demonstrat că e posibil ca aceste trăsături să fie transformate în ceva care se mişcă artificial, povestea s-a schimbat complet. Robotul plantoid are un trunchi la fel ca o plantă reală, cu ramuri şi frunze, şi câteva rădăcini artificiale care pot creşte cu ajutorul materialelor folosite la imprimantele 3D. Rădăcina artificială se poate mişca prin spaţii înguste. Ea caută în mod autonom oxigen sau apă sau prezenţa vieţii”.

Robocopacul ar putea fi folosit, potrivit cercetătoarei, pentru monitorizarea mediului, pentru aplicaţii spaţiale sau operaţiuni de salvare de sub dărâmături, pentru că se poate adapta la mediu asemenea unui sistem natural. „O altă aplicaţie cheie ar putea fi roboţii medicali. Am putea dezvolta endoscoape noi, care să fie fine şi care să poată creşte în ţesuturile umane vii fără să le afecteze. Plantele sunt subestimate. Ele se mişcă sub pământ iar comportamentul acestor sisteme este greu de înţeles. Au însă proprietăţi care ne pot ajuta să înţelegem natura”.

Daniel Chamovitz, decanul departamentului pentru Bioştiinţele Plantelor din cadrul Universităţii din Tel Aviv, a spus că „toţi care susţin că studiază ‘inteligenţa’ plantelor fie încearcă să fie foarte controversaţi, fie se situează la graniţa pseudoştiinţei”. El e de părere că nu se poate spune că plantele gândesc, ci că plantele sunt conştiente de mediul lor, la care sunt extraordinar de adaptate. „Există un schimb permanent de informaţii între rădăcini şi frunze şi flori şi polenizatori şi mediu. Planta ia ‘decizii’ – ar trebui să mă mut 10 grade la stânga sau cinci grade la dreapta? E timpul să înfloresc acum? Este suficientă apă disponibilă? (…) Întrebarea e: e conştientă (planta) că a luat o decizie? Toate aceste informaţii sunt integrate în absenţa unui creier şi este un mecanism incredibil de tare şi foarte necunoscut”.

„Trebuie să înţelegem că creierul nu este decât o soluţie evolutivă extraordinară de procesare a informaţiilor. E necesar pentru a scrie o simfonie şi pentru a face algebră liniară, dar nu este singura soluţie de integrare a informaţiilor. Trăim într-un mediu care se transformă rapid – încălzire globală, modificări la nivelul precipitaţiilor, populaţii strămutate. Dacă nu înţelegem felul în care o plantă simte şi răspunde la mediu şi apoi se adaptează, ne-am putea confrunta cu o mare problemă în 50-100 de ani. Am subestimat complet plantele. Le privim ca pe nişte obiecte inerte, complet inconştienţi de biologia complexă şi extraordinară care le permite plantelor să supravieţuiască”.

 

Sursa: Totb.ro

Din aceeasi categorie:

  • Despre ciuperci
  • Efectul muntelui asupra organismului uman
  • Bondarii sunt mai inteligenți decât se credea