Iubirea, gelozia și Maeștrii energetici

Publicat în categoria Omul Nou

57.482 vizualizari

Motto: ,,,,Sexul intre un barbat si o femeie poate fi minunat, cu condiția să-ți faci loc între bărbatul și femeia potrivită.” (Woody Allen)

Povestea spune că într-un sat, odată, cândva, demult, o tânără fată, fecioară încă, avuse un vis ciudat: Un prinț a venit în satul ei, anume pentru ea. Dimineața, fata se trezește în grabă și începe să-l caute. Dar nimeni n-a auzit de prințul acesta.
La ieșirea din sat, trecând pe lângă un bătrân acoperit cu o mantie lungă, așezat pe marginea drumului, lângă un izvor ce țâșnește din stâncă, fata îl aude spunându-i:
-,,Îți pierzi timpul, îți pierzi timpul”…
Fără să ia în seamă vorbele bătrânului, fata iese din sat, aleargă peste câmpuri, le pune întrebări țăranilor. Nimeni n-a auzit de prințul ei. Seara, întorcându-se istovită, trece pe lângă bătrânul care-i spune din nou:
-,,Îți pierzi timpul, îți pierzi timpul”…
Fata revine, abătută acasă. Părinții încearcă să o liniștească, s-o aducă din nou cu picioarele pe pământ, să-i arate că prințul era doar un vis. Zadarnic însă. Visul e mai puternic.
A doua zi, fata pleacă din nou în căutarea prințului, pe care l-a revăzut în vis și care, de data asta, și-a întins brațele spre ea. Trece pe lângă același bătrân, așezat lângă același izvor – cu același toiag ce se vedea afară din mantia-i lungă – care-i spune aceleași cuvinte:
-,,Îți pierzi timpul, îți pierzi timpul”…
Ea nu-l ascultă și pleacă mai departe peste câmpuri. Caută peste tot, rănindu-și tălpile în mărăcini, în pietrele de pe drum. Întreabă chiar și animalele: nici un răspuns. Când se întoarce, trece pe lângă același bătrân, care-i spune din nou:
-,,Îți pierzi timpul, îți pierzi timpul”…
În noaptea următoare, prințul revine la visul fetei și își desface brațele. Ea se aruncă la pieptul lui, el o îmbrățișează.
Părinții și vecinii încearcă s-o liniștească, dar fata, orbită de speranță, pleacă iarăși în zori. Seara, trecând pe lângă bătrân, nici nu-i mai aude cuvintele:
-,,Îți pierzi timpul, îți pierzi timpul”…
După zile de alergătură și căutare zadarnică, fata se întoarce într-o seară în sat. E vlăguită și fără speranță. Are hainele rupte, părul plin de țărână, picioarele însângerate. Ajunsă la capătul puterilor, se așază pe o piatră, lângă izvor. De data asta, bătrânul nu-i mai spune nimic, apoi, după o clipă, se ridică, își face palmele căuș, ia apă rece din izvor și i-o întinde fetei. Ea se apleacă spre mâinile care-i întind apa și, deodată, vede că mâinile acelea nu mai sunt ale unui bătrân. Sunt tinere, puternice. Pe un deget strălucește un inel regal de aur cu diamant. Uimită, fata își ridică privirea și vede că, sub gluga ce-i acoperă în parte chipul, se ascunde un tânăr cu ochi strălucitori, cu un surâs pe buze.
E cel pe care l-a văzut în vis, cel care a cuprins-o în brațe.
-,,Cum? Tu erai? Ai fost aici tot timpul? întrebă fata.
El o privește fără să-i răspundă. Ea îi spune din nou:
-,,De ce, de ce nu mi-ai spus mai curând?”
Iar el răspunde, întinzându-i apa rece:
-,,Dar cum puteam să știu că pe Mine mă căutai?” Apoi, vocea bătrânului Eremit se făcu auzită din nou:
-,,Frumusețea exterioară este partea vizibilă a frumuseții interioare. Și ea se manifestă prin Lumina care iese din ochii fiecăruia. Uneori Iubirea trece prin preajmă și spune: ,,Nu Te văzusem până azi”. Iar Sufletul nostru răspunde: ,,Fii mai atentă pentru că Sunt aici”. Vai de cei care gândesc: ,,Nu sunt frumos, pentru că Iubirea nu a bătut la ușa Mea”. De fapt, Iubirea a bătut – dar ei n-au deschis, fiindcă nu erau pregătiți s-o primească. Încercau să-i imite pe ceilalți, când Iubirea căuta ceva fără pereche. Încercau să reflecte ce venea de afară și au uitat de Lumina mai puternică ce venea din Interior”…

…Îți vor fi trimiși mai mulți profesori energetici, fiecare mai puternic decât cel de dinainte…

Unul din principiile spirituale fundamentale este acela care te învață să-ți păstrezi atenția asupra Ta, nu într-un mod egocentric, ci într-un mod în care să poți conduce conștient energia și Puterea Ta. Cu alte cuvinte, e prioritar să fii CONȘTIENT că e înțelept să înveți  ce anume , mai degrabă decât cine anume îți stoarce energie…Întelegi astfel până la urmă că persoana care iți consuma energia și îți ,,fură” din Puterea Personală nu este decât o reflectare a unei părți din Tine însuți.

De exemplu, dacă ești gelos/geloasă pe cineva, problema importantă pentru Tine nu este acea persoană, ci natura din Umbra  Ta care se reflectă în acea persoană. De fapt acea persoană îți servește drept profesor. Concentrându-te asupra persoanei pe care ești gelos/geloasă, nu te vei vindeca. Îți vor fi ,,trimiși” și mai mulți profesori, fiecare mai puternic decât cel de dinainte. Sarcina Ta este să înveți lecția pe care o are profesorul pentru Tine, nu să te superi pe profesor…

Când ajungi la o concluzie eronată cu privire la o anumită persoană ca fiind cauza sentimentului Tău de slăbiciune, aluneci în frică și judecată(condamnare). E nevoie să Te concentrezi pe propriul Tău centru de Putere până când SIMȚI felul Puterii pe care o are acea persoană în raport cu Tine. Odată ce ai stabilit perspectiva asupra lecției mai degrabă decât asupra persoanei, ai obținut un beneficiu important pentru vederea Ta spirituală(simbolică): vezi că acel adevăr îți este servit prin intermediul acelei provocări!….

…Nimic nu e permanent…

În ciuda acestei realități care ne strigă din toate direcțiile ,,nimic nu e permanent”, continuăm să ne atașăm de persoane și obiecte. Pare ceva absurd, dar face parte din ordinea subtilă a lucrurilor.  Face parte din îndelungatul proces de trezire a conștiinței. Trebuie să ai ceva pentru a învăța să renunți. Trebuie să te atașezi pentru a descoperi detașarea. Trebuie să te agăți pentru a învăța să dai drumul. Trebuie să posezi înainte de a fi deposedat. O casă, o familie, o identitate. Tot ce ai, îți va fi luat înapoi.

Toate cristalizările de energie de care te atașezi îți vor fi retrase. Poate nu mâine, nici poimâine. Nici anul viitor. Poți încerca să le protejezi, să le consumi, să le aperi de curgerea devastatoare a timpului. Este imposibil. La un moment dat chiar Eul cu care Te identifici va fi dizolvat. Este doar o chestiune de timp.

Prin urmare, – atașamentele printre care și gelozia – sunt la fel de naturale ca norii de pe cer. Ele creează contextul pentru a trăi SENINUL DETAȘĂRII. Pur și simplu nu pot fi evitate. Apar fără ca Tu să bagi de seamă. Însă în clipa în care devii CONȘTIENT(Ă) de ele, poți interveni pentru a împiedica expansiunea. Vei învăța, de la profesorii Tăi energetici (cu cât mai puțini, cu atât mai bine pentru Tine!), să te eliberezi de ceea ce ai îmbrățișat cu pasiune, nu în sensul că vei arunca obiectele la care ții sau că vei alunga persoanele dragi din viața Ta, ci că vei renunța la a Te crampona de ele, lăsându-le să plece sau să dispară când le-a sosit vremea.  Întregul Cosmos, cu Înțelepciunea Lui, conspiră pentru a aduce forme noi în existență, a le menține un timp și a le distruge, pentru a împrospăta scena vieții cu alte modele în Marele Dans al Creației Infinite.

Un Dans în care și Tu, și eu – fermecați de aroma Visului – împreună cu poveștile noastre(de Iubire și gelozie), îl dansăm MAGIC -, mai mult sau mai puțin conștient, împreună cu profesorii ,,aleși” energetici…

atar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din aceeasi categorie:

  • Cum să aplauzi cu o singură mână
  • Despre HARA porcului
  • Iisus se barbierește