Pas în doi: Misterioasa glandă pineală și Marea Întrebare (2)

Publicat în categoria Omul Nou

1.014 vizualizari

Motto:

,,După doisprezece ani de terapie cu psihedelice, psihiatrul meu cu plete și pene a spus ceva care mi-a stârnit pe loc plânsul. A spus… ,,No hablo ingles.” (Woody Allen)

Marele teolog, mistic și profesor la Harvard, Howard Thurman spunea că trebuie să ne punem două întrebări. Prima este ,,încotro mă îndrept?”, iar a doua, ,,cine mă va însoți?. Iar dacă îți vei pune aceste întrebări în ordinea greșită, vei avea o problemă”. Am împărtășit lucrul acesta unui doctor care-mi era coleg la o formare în terapie Gestalt. ,,Alex”, i-am zis, ,,dacă schimbi cuvântul problemă cu oportunitate, lucrurile vor părea mult mai ușoare. Nu există probleme în viață, ci numai oportunități”. În acel moment a primit un mesaj pe telefonul său. ,,Trebuie să o șterg”, a exclamat el, ,,au apărut deodată multe oportunități în sala de urgență”…

…cu gura căscată și cu problema&oportunitatea în brațe Mintea Mea brusc, concomitent, simultan și-nacelași timp a început să filozofeze neuronal:
– Avem oare Suflet – și dacă da, supraviețuiește El corpului nostru? Din ce este făcut Sufletul? E Sufletul Tău mai bun decât al Meu?
– Există o altă dimensiune temporală care sparge ciclul nașterii și morții? Este posibil să ”trăiești veșnic” dacă trăiești mereu în prezent?
– Este raiul un loc în spațiu și timp? Dacă nu, unde și când îl găsim? Și care sunt șansele să ajungem acolo?…
Iată genul de întrebări care ne-au îndemnat să ne înscriem la primele noastre cursuri de filozofie cam cu cincizeci de ani în urmă. Dar, din păcate sau din fericire, am fost deturnați de profesori, care ne-au spus că, înainte de a aborda Marile Întrebări, ar trebui să rezolvăm niște nimicuri tehnice, care ne dau bătăi de cap. Întrebări de genul: Oare Bertrand Russel (alt filozof rătăcit între problemă și oportunitate) a confundat ”necesitatea posibilă” cu ”posibilitatea necesară”?…
…Ceeee?…
De atunci, timpul a trecut și noi tot o să murim. Într-un târziu, ne-am regăsit drumul către Marile Întrebări în cursuri de metafizică și teologie, etică și existențialism, esoterism și budism zen. Și așa, uite, l-am descoperit pe Budhha sforăind alene acum câteva bune mii de ani sub copacul miraculos care i-a sunat finaly Deșteptarea din lumea iluziei…

India: Buddha și Copacul lui Nătăfleață
Ca să vezi că nu suntem noi singuri în dilema existențială ”to be or not to be problemm or opportunity”, vestitul călugăr Siddhartha Gautama a decis să-și abandoneze viața de până atunci (trai neneică, fiu de împărat!), și să pornească în căutarea răspunsurilor la întrebarea de ce există suferința. După șase ani de ascetism și meditație duse la extrem, încă nu reușise să găsească vreun răspuns. Apoi, într-o zi, incredibil dar adevărat, l-a salvat un copac. Nu știu ce i-a șoptit ”bodhi” – Copacul Miraculos, dar, un lucru e cert, socotind acum după milioanele de adepți…Domne, pe bune, chiar că l-a iluminat! Eu, de când cu povestea asta, de ani buni mă tot uit insistent la tot felul de copaci, în fiecare zi, doar-doar careva se va îndupleca să-mi servească Șoapta Fermecată care să mă illumineze…
…Da` vorba` aia: ”Nici o pară mălăiață (fermecată) nu sare din copacul lui Nătăfleață”…
Până la urmă Buddha a înțeles ce avea să fie cunoscut ca cele Patru adevăruri nobile. Ele sunt dukka, adevărul suferinței, samudaya, adevărul originii suferinței, nirodha, adevărul încetării suferinței și gamini, capacitatea de a opri suferința. Eu unul am remarcat un alt adevăr (estetic) bizar la Buddha: acesta este adeseori înfățișat ca având bucle mici, ca un șir de noduli – o imagine întâlnită constant în Asia. Cercetătorii misticismului oriental sunt de acord la unison că protuberanța de la cap simbolizează legătura dintre mintea lui Buddha și stările superioare de conștientizare. În acest sens, reputatul istoric de artă, Benjamin Rowland, a scris că ”turnurile individuale de la templul Angkor Wat au un profil de proiectil sau con de pin”. Rowland explică în continuare că acest stil se bazează pe modelul hindus indian cunoscut ca sikhara, care și el este descris de obicei ca având o formă de con de pin. Toate aceste simboluri, ce se regăsesc – bizară ”coincidență”! – la Buddha, în maiestuosul Templu din Cambodgia și exemplele sunt nenumărate, duc toate spre misterioasa glandă pineală…

Amazonul shamanic: Ayahuasca și Vița Sufletului
…Frate și Soro întru` suferință existențială, permite-mi Te rog o Mare Întrebare: Cum au reușit oamenii din societățile primitive, fără cunoștințe de chimie sau fiziologie, să ajungă la soluția activării unui alcaloid printr-un inhibitor de monoaminoxidază? Imaginează-ți, fir`ar să fie, că din cele 80.000 de specii de plante amazoniene, popoarele băștinașe au știut de mii de ani încoace pe care din plante să le amestece! Pură experimentare? – se întreabă etnobotanistul Richard Evans Schultes, una din vocile autorizate în cercetarea fenomenului ”Ayahuasca”. ”Chacruna” sau ”chacrona” cum o numesc localnicii, este o combinație între Baniseteriopsis caapi, o plantă târâtoare din bazinul Amazonului și Psychotria viridis, un arbust din familia cafelei. Amestecate, aceste două plante creează o băutură puternic halucinogenă cunoscută ca ”yage” sau ”ayahuasca”. Ultimul termen provine de asemenea din limba Quechua, fiind derivat din cuvintele aya(suflet) și huasca (viță). Cu alte cuvinte, Vița Sufletului.
Ca un vechi Experimentator cu acest Mare Maestru-DAR al Pacha Mamma numit ”Ayahuasca”, mă voi rezuma, deocamdată, să-ți spun esența înțelegerii Mele printr-o simplă parabolă zen:
Un filozof întâlni într-o zi un maestru zen și vrând să-l pună în dificultate îl întrebă:
– Fără cuvinte și fără tăcere îmi poți spune ce este realitatea?
Maestrul zăbovi puțin apoi îi dădu un pumn în față.

Cercetările efectuate recent cu zece utilizatori obișnuiți de ayahuasca de profesorul Draulio de Araujo de la Institultul Creierului din cadrul Universității Federale Rio Grande do Norte din Natal, Brazilia – cercetări validate și de Michael Brammer, șeful unității de imagistică cerebrală de la King`s College din Londra – au concluzionat, printre altele: ”Mărind intensitatea amintirilor memorate la același nivel ca și cel al imaginii naturale, ayahuasca dă un statut de realitate experiențelor interioare. Prin urmare, este de înțeles de ce ayahuasca a fost selectată cultural de-a lungul multor secole de către șamanii din pădurile tropicale pentru a înlesni revelații mistice de natură vizuală”.

În mod clar, ingredientul care este responsabil pentru aceste viziuni incredibile este misterioasa substanță DMT. În cartea ”Enteogenele și viitorul religiei”, psihiatrul Rick Strassman (renumitul cercetător inovator privind DMT) pune o altă Mare Întrebare într-o manieră precisă și specifică: ”De ce avem cu toții DMT în creier? De ce există un compus care generează experiențe de contact extraterestru, moarte, călătorie spațială și alte efecte extraordinare când este administrat (sau produs)? Totuși, o întrebare comparabilă nu este pusă cu privire la siliciul din cipurile de computer. Mai degrabă, siliciul se află în cipurile de computer deoarece funcționează; este cea mai bună moleculă pentru funcția necesară. În același mod, avem DMT în creierele noastre deoarece funcționează. Este cea mai bună moleculă pentru funcția necesară, de reacordare a capacităților de percepție ale creierului la niveluri diferite. Caz în care Marea Întrebare evoluționistă devine: ,,De ce am avea noi nevoie de astfel de capacități dacă modelul științific al realității este corect?!”
Aceasta a fost întrebarea la care Strassman însuși a încercat să răspundă prin cercetarea sa inovatoare (pe parcursul a mai multor ani), privind efectele DMT. Experiențele clinice făcute prin administrarea a aproape 400 doze de DMT unui număr de 60 de voluntari au revelat rezultate uluitoare. Aproape toți subiecții au relatat că prin ei pulsa o energie puternică și vibrații nemaiîntâlnite până atunci. Într-un mod misterios, o altă sincronicitate bizară a fost observată: multe viziuni semănau în mod frapant cu cele avute de consumatorii de ayahuasca despre care am amintit mai înainte.
”DMT mediază conștiința din starea de trezie cotidiană”, mai adaugă Strassman. ”DMT permite de asemenea creierului să schimbe canalele: Programul pe care-l vedem nu mai este realitatea cotidiană, Canalul Normal. DMT asigură un acces regulat, repetat și sigur la alte canale. Celelalte planuri ale existenței sunt întotdeauna acolo. De fapt, ele sunt chiar aici, transmițând tot timpul! Dar nu putem să le percepem pentru că nu suntem concepuți ca să facem asta; structura noastră materială ne ține acordați la Canalul Normal. E nevoie doar de o secundă-două- câteva bătăi de inimă necesare moleculei spiritului(DMT) ca să ajungă până la creier – pentru a schimba canalul, mintea noastră deschizându-se spre alte planuri ale existenței. Cu alte cuvinte, DMT MODULEAZĂ LUNGIMEA DE UNDĂ A REALITĂȚII PENTRU CREIER”. Și toate acestea se întâmplă în minunatul creier, purtător enigmatic al unei misterioase glande pineale…

…Cândva, prin secolul al XIII-lea, misticul sufit Ibn Arabi scria:
”Când MISTERUL unității dintre Suflet și Divin îți este dezvăluit, vei înțelege că nu ești altceva decât Dumnezeu…Căci atunci când Te cunoști pe Tine însuți, simțul unei identități limitate se pierde și știi că Tu și Dumnezeu sunteți unul și același lucru.”

atar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din aceeasi categorie:

  • Dincolo de frontiera gandului
  • Scrisoare catre fiinta interioara
  • Misoginismul porneste de la dependenta de femei